Care a fost primul instrument muzical?

De la -
          Există o legendă privind acest lucru, dar este pură fantezie. Potrivit unui mit grec, Pan a inventat primul instrument muzical - fluierul păstorului. Într-o zi Pan a oftat printr-o trestie de pe malul unui rău şi şi-a auzit răsuflarea producând un sunet precum un bocet trist. Le-a rupt în lungimi inegale după care le-a legat împreună, rezultând primul instrument musical.
         Adevărul este că nu putem da de urmă primului instrument muzical, deoarece toţi oamenii primitivi din întreagă lume par să fi făcut muzică într-un fel sau altul. Muzica avea o semnificaţie religioasă şi era împărtăşită de spectatori care dansau, aplaudau sau cântau. Legenda lui Pan cu trestia sugerează modul în care omul a avut prima idee de a face un instrument muzical. El poate să fi imitat sunetele naturii sau a utilizat articole din natură pentru a crea muzică.
        Primele instrumente muzicale erau de tipul tobelor. Mai târziu, omul a început să inventeze instrumente muzicale pe bază de suflat, realizate din coarnele animalelor. Pe măsură ce omul şi-a antrenat urechea muzicală, a început să folosească trestia şi stuful pentru a crea tonuri mai calde şi mai delicate. Nu în ultimul rând, omul a descoperit cum să folosească corzile inventând harpă care la rândul ei a ajutat să fie dezvoltate şi alte instrumente. În Evul Mediu Cruciaţii au adus din călătoriile lor multe instrumente muzicale orientale. Acestea, combinate cu instrumentele folk deja existente în Europa, au dat naştere multor altor instrumente care sunt în zilele de azi folosite.
Autor: Liviu Stoica

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Componentele viorii

De la -
Imagine
           Aspectul unei viori este in forma de para si este calculat matematic.                Corpul viorii - este format din fata sau tablita, eclisele, sparele, bara de rezonanta si popicele. Toate aceste bine unite intre ele creeaza suntetul magnific al viorii. Cu cat este mai inalta suprafata din lemnul masiv cu atat sunetul este mai surd si moale, cu cat este mai jos cu atat notele sunt mai pronuntate.             Inaltimea sunetului rezultat este determinata de lungimea obtinuta prin apasarea coardei si de diametrul acesteia. Astfel, o coarda va emite un sunet mai inalt cu cat este mai scurta si cu diametrul mai mic. Acesta este principiul de baza al acordajului.     Sunetul emis de coarda este insuficient prin sine, de aceea trebuie amplificat. Acest aspect a fost rezolvat initial cu ajutorul cutiei de rezonanta. O data cu aparitia dozei electrice care este fixata in spatele coardelor pentru a prelua vibratia acestora si a o transmite catre difuzor, importanta cutiei
Citiți mai multe

Clasificarea instrumentelor muzicale – denumiri și tipuri

De la -
Imagine
        Te-ai întrebat vreodată ce rol are un instrument într-o orchestră? Sau ce diferențiază timbrul dintre un clarinet și un oboi? Clasificarea instrumentelor muzicale nu se face doar după denumiri, ci în spate stă un sistem foarte elaborat. Sistemul Sachs-Hornbostel (sau sistemul H-S) este o metodă globală de clasificare a instrumentelor muzicale acustice. A fost dezvoltat în 1914 de doi muzicologi europeni, în ciuda propriilor temeri că un astfel de sistem sistematic era aproape imposibil.          Înainte de a cunoaște care sunt cele mai populare instrumente trebuie să știi care sunt tipurile de instrumente din care poți alege. Poate pe lista celor mai căutate instrumente muzicale nu se află o alegere potrivită ție, așa că ți-ar folosi să cunoști care sunt avantajele învățării pianului, chitarei sau vioarei.         Instrumentele muzicale se împart în cinci categorii, în funcție de modul de producere a sunetului: ●       instrumente muzicale cu coardă; ●    
Citiți mai multe
De la -
Imagine
SCARI MUZICALE DE JAZZ Sunt unele dintre cele mai grele scari muzicale, constand in acorduri diminuate, augmentate si tot mai multe În muzică , o progresie de acorduri reprezintă o înlănțuire de relații armonice (între acorduri), de regulă concepută astfel încât să poată fi repetată într-un cadru formal simplu, uneori sprijinind improvizația . Ea poate fi notată fie prin trepte (numere de la unu la șapte, eventual însoțite de indici, reprezentate prin cifre arabe sau romane ) – este cazul celebrului II–V–I (scris și 2–5–1) din muzica jazz . În a doua jumătate a secolului XX s-a dezvoltat cifrajul de jazz pentru reprezentarea acordurilor, fapt care a permis notarea progresiilor fără a aminti treptele, deosebit de avantajoasă în cazul modulațiilor repetate ( tonale ) sau al unor relații modale .  Noțiunea de progresie de acorduri nu s-a impus încă în muzicologia românească din cauza viziunilor conservatoare ce resping o teorie a muzicii diferită de cea clasică . C
Citiți mai multe