Postări

De la -
Imagine
SCARI MUZICALE DE JAZZ Sunt unele dintre cele mai grele scari muzicale, constand in acorduri diminuate, augmentate si tot mai multe În muzică , o progresie de acorduri reprezintă o înlănțuire de relații armonice (între acorduri), de regulă concepută astfel încât să poată fi repetată într-un cadru formal simplu, uneori sprijinind improvizația . Ea poate fi notată fie prin trepte (numere de la unu la șapte, eventual însoțite de indici, reprezentate prin cifre arabe sau romane ) – este cazul celebrului II–V–I (scris și 2–5–1) din muzica jazz . În a doua jumătate a secolului XX s-a dezvoltat cifrajul de jazz pentru reprezentarea acordurilor, fapt care a permis notarea progresiilor fără a aminti treptele, deosebit de avantajoasă în cazul modulațiilor repetate ( tonale ) sau al unor relații modale .  Noțiunea de progresie de acorduri nu s-a impus încă în muzicologia românească din cauza viziunilor conservatoare ce resping o teorie a muzicii diferită de cea clasică . C
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe
De la -
Moduri si scale-uri O scară muzicală este o serie de urme într-o ordine distinctă. Conceptul de „mod” în teoria muzicii occidentale are trei etape succesive: în teoria cântului gregorian, în teoria polifonică renascentistă și în muzica armonică tonală din perioada de practică comună. În toate cele trei contexte, „modul” încorporează ideea scării diatonice, dar diferă de acesta, implicând și un element de tipul melodiei. Acest lucru se referă la repertorii particulare de figuri muzicale scurte sau grupuri de tonuri într-o anumită scară, astfel încât, în funcție de punctul de vedere, modul preia semnificația fie „unei scări particularizate”, fie a unei „melodii generalizate”. Practica muzeologică modernă a extins conceptul de mod la sisteme muzicale anterioare, precum cele ale muzicii grecești antice, cantilării evreiești și a sistemului bizantin de octoechos, precum și la alte tipuri de muzică non-occidentală (Powers 2001, §I, 3; Winnington-Ingram 1936, 2–3). Până la începutul secolul
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe
De la -
Imagine
5 scale-uri necesare pentru incepatori! Utilizați aceste ghiduri la îndemână pentru a afla câteva scale ușoare care vor construi dexteritate și vă vor ajuta să vă cunoașteți drumul în jurul bordului. Este posibil să fi auzit cuvântul „cântare” pe parcursul călătoriei dvs. cu chitară, dar este posibil ca unii jucători să nu știe exact ce sunt. Cantarile de chitară sunt secvențe organizate de note redate într-o ordine ascendentă sau descendentă care vă ajută să construiți forța și dexteritatea degetelor. Practicarea cântarilor de chitară vă face, de asemenea, mai familiari cu notele de pe tabloul tău de bord, dezvoltă-ți urechea muzicală și oferă un cadru pentru crearea melodiilor pentru melodiile tale originale]. Pentru cei care doresc să își extindă orizontul de scară, pachetul Player Player disponibil în aplicația Fender Tune oferă o bibliotecă de scară dinamică, cu o varietate de diagrame și tipare pentru orice variație, aromă și cheie. Și pentru cei care doresc să se perfecționeze
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Tipuri de pian

De la -
Imagine
         Pianul acustic          Pianul  acustic, putem sa spunem si clasic, mecanic sau adevarat, este cel care a aparut primul, cam prin anul 1700. Sunetul sau real este emis prin vibratiile corzilor in momentul in care se apasa clapele. Acest sunet are o durata mai lunga sau mai scurta, in functie de registru, de lungimea corzilor si de grosimea corzilor. Intr-un pian acustic fiecare componentă are un rol în producerea sunetului, fiecare coardă este un amplificator, iar placa de rezonanță contribuie la vibrarea tuturor componentelor (corzi libere, ciocănele etc.). Fiecare fabrica de piane are ateliere unde se lucreaza mai mult manual si cu secrete bine pazite.          Sunt două forme distincte:          Pianul cu coadă , în care corzile sunt dispuse pe orizontală într-o carcasă din lemn sprijinită, de obicei, pe trei picioare. Pianele cu coadă se împart, în funcție de lungime, în următoarele categorii: –  Pian cu coadă scurtă  (lungime ~140–180 cm); –  Pia
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Cine a inventat pianul ?

De la -
Imagine
       Sa vorbim astazi despre pian, unul dintre cele mai raspandite instrumente, in care sunetul este produs de corzi metalice fixate pe o placa de rezonanta din lemn, lovite de ciocanele acoperite cu pasla, prin intermediul unei claviaturi.         Pianul a fost inventat de către Bartolomeo Cristofori (1655-1731) din Italia.            Cristofori era nemulțumit de lipsa controlului pe care muzicienii îl aveau asupra nivelului de volum al clavecinului. Lui i se datorează înlocuirea mecanismului de lovire cu un ciocănel și astfel a fost creat pianul modern în anul 1709.           Instrumentul s-a numit la început "clavicembalo col piano e forte" (literar, un clavecin care poate reda sunete suave și grave). Această denumire a fost prescurtată și a devenit "pian". Bartolomeo Cristofori s-a născut pe 4 mai 1655, la Padova, şi a decedat pe 27 ianuarie 1731, la Florenţa. Acesta a fost un creator de instrumente muzicale, fiind consider
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Legendele despre viorile lui Stradivarius s-au dovedit reale

De la -
Imagine
      M-au impresionat foarte mult legendele despre viorile lui Stradivarius si vreau sa vi le impartasesc si voua !         Legendele despre viorile lui Stradivarius, faţă în faţă cu rigurozitatea ştiinţei, s-au dovedit reale. In primul rand s-a constatat că numai anumite esenţe de lemn de rezonantă se pretează la construcţia viorilor de înaltă clasă. Copacii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Mai întâi să crească la altitudini în jurul a 1000 metri, în sol silicos, cu un climat nu prea arid. Apoi, ei să aibă fibrele perfect regulate, rezistente la deformaţii. Mai sunt şi alte condiţii, dar toate aceste calităţi nu mai rămân la aprecierea subiectivă a artizanului, ci sunt testate cu instrumente aparate speciale.            S-a constatat că, în lume, doar două zone pot furniza lemnul de rezonanţă capabil să întrunească cele mai exigenţe condiţii: Carpaţii româneşti şi Tirolul elveţian. În ceea ce priveşte locul, problema s-a dovedit şi ea soluţionabilă. Chimi
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe