Tipuri de viori

De la -
          In functie de modalitatea de amplificare a sunetului avem urmatoarea clasificare a viorilor:   
  • Acustice -  sunt viori obisnuite de lemn, predestinate pentru a canta in orchestra sau solo. Acest tip este cea mai buna varianta pentru a va invata sa cantati la vioara. Doar dupa ce inveti suficient de bine a canta la acest tip de vioara, poti incerca sa canti si la alte tipuri de viori; 
  • Electronice -sunetul ei se diferentiaza prin materialul din care este fabricata - otel, materiale feromagnetice, materiale electromagnetice la fel si dozatorul de sunet este magnetic sau piezolectric. Vioara electronica este foarte asemanatoare cu una traditionala, insa sunetul ei este mult mai rapid. Vioara poate avea pana la 10 coarde si cutie de rezonanta. Acest tip nu poate fi folosit pentru orchestra din cauza sunetul intepator pe care il emite; 

  • Cu goarna (vioara stroh) - o vioara careia i se adauga un cornet din metal, acest element metalic substituind cutia de rezonanta a viorii clasice.  In zilele noastre acest tip de vioara  se mai gaseste in Bihor, unde tarafurile le utilizeaza pentru propagarea sunetului in cadrul executiilor muzicale in spatii deschise sau cu multi participanti.
        As alege vioara electronica, deoarece este mai potrivita stilurilor contemporane de muzica (rock, jazz) si poti experimenta o varietate de sunete si efecte. In plus ofera avantajul exersarii in liniste, pentru ca permit folosirea de casti si inregistrarea interpretarii pentru o evaluare ulterioara.
Sursa foto Google 
Autor: Liviu Stoica

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Componentele viorii

De la -
Imagine
           Aspectul unei viori este in forma de para si este calculat matematic.                Corpul viorii - este format din fata sau tablita, eclisele, sparele, bara de rezonanta si popicele. Toate aceste bine unite intre ele creeaza suntetul magnific al viorii. Cu cat este mai inalta suprafata din lemnul masiv cu atat sunetul este mai surd si moale, cu cat este mai jos cu atat notele sunt mai pronuntate.             Inaltimea sunetului rezultat este determinata de lungimea obtinuta prin apasarea coardei si de diametrul acesteia. Astfel, o coarda va emite un sunet mai inalt cu cat este mai scurta si cu diametrul mai mic. Acesta este principiul de baza al acordajului.     Sunetul emis de coarda este insuficient prin sine, de aceea trebuie amplificat. Acest aspect a fost rezolvat initial cu ajutorul cutiei de rezonanta. O data cu aparitia dozei electrice care este fixata in spatele coardelor pentru a prelua vibratia acestora si a o transmite catre difuzor, importanta cutiei
Citiți mai multe

Clasificarea instrumentelor muzicale – denumiri și tipuri

De la -
Imagine
        Te-ai întrebat vreodată ce rol are un instrument într-o orchestră? Sau ce diferențiază timbrul dintre un clarinet și un oboi? Clasificarea instrumentelor muzicale nu se face doar după denumiri, ci în spate stă un sistem foarte elaborat. Sistemul Sachs-Hornbostel (sau sistemul H-S) este o metodă globală de clasificare a instrumentelor muzicale acustice. A fost dezvoltat în 1914 de doi muzicologi europeni, în ciuda propriilor temeri că un astfel de sistem sistematic era aproape imposibil.          Înainte de a cunoaște care sunt cele mai populare instrumente trebuie să știi care sunt tipurile de instrumente din care poți alege. Poate pe lista celor mai căutate instrumente muzicale nu se află o alegere potrivită ție, așa că ți-ar folosi să cunoști care sunt avantajele învățării pianului, chitarei sau vioarei.         Instrumentele muzicale se împart în cinci categorii, în funcție de modul de producere a sunetului: ●       instrumente muzicale cu coardă; ●    
Citiți mai multe
De la -
Imagine
SCARI MUZICALE DE JAZZ Sunt unele dintre cele mai grele scari muzicale, constand in acorduri diminuate, augmentate si tot mai multe În muzică , o progresie de acorduri reprezintă o înlănțuire de relații armonice (între acorduri), de regulă concepută astfel încât să poată fi repetată într-un cadru formal simplu, uneori sprijinind improvizația . Ea poate fi notată fie prin trepte (numere de la unu la șapte, eventual însoțite de indici, reprezentate prin cifre arabe sau romane ) – este cazul celebrului II–V–I (scris și 2–5–1) din muzica jazz . În a doua jumătate a secolului XX s-a dezvoltat cifrajul de jazz pentru reprezentarea acordurilor, fapt care a permis notarea progresiilor fără a aminti treptele, deosebit de avantajoasă în cazul modulațiilor repetate ( tonale ) sau al unor relații modale .  Noțiunea de progresie de acorduri nu s-a impus încă în muzicologia românească din cauza viziunilor conservatoare ce resping o teorie a muzicii diferită de cea clasică . C
Citiți mai multe